fbpx

PATRICIA VALENTINA

Blog - Patricia Valentina

Ce simte un psihoterapeut?

ce simte un psihoterapeut
November 30, 2022
Patricia Valentina

Ți-ai pus vreodată întrebarea: ce simte un psihoterapeut? 

De multe ori, oamenii mă întreabă: “Tu nu te încarci cu problemele celor pe care îi ajuți? Cum te detașezi de ceea ce auzi?”

Dacă ar fi să împart experiențele oamenilor în 2 categorii, așa le-aș distribui.

1. Experiențe traumatizante. Includ aici și întâmplări oribile, și suferințe cum mulți dintre noi nici n-am putea să ne imaginăm. (Și cum nici eu, până să le aud, n-aș fi putut să-mi imaginez). Viața bate filmul, trust me.

2. O combinație fantastică de dorințe, putere interioară, speranță. (Mai ales atunci când nu se vede nici tunelul, nici luminița de la capătul lui.) Capacitatea de vindecare (a celor mai adânci răni sufletești). De iertare, motivație, voință. De încredere (chiar și atunci când toți oamenii din viața lor i-au dezamăgit). 

ce simte un psihoterapeut la sedinta

Ce simte un psihoterapeut în timpul ședinței?

Ședințele de terapie sunt puternic încărcate emoțional. Și pentru client(a), și pentru mine. 

Numai că fiecare dintre noi resimte emoții diferite. La intensitate diferită. 

(Pentru cei care își dau ochii peste cap, că psihologii/terapeuții nu simt emoții. Că sunt mașinării obiective și cerebrale – you’ve got it wrong here.) 

Empatia stă la baza meseriei mele.

Abilitatea mea de a vedea lumea prin ochii și prin filtrele clienților mei. 

Abilitatea de a înțelege what’s going on în viața lor. Dar tot prin ochii lor și prin filtrele lor. 

Iar asta vine la pachet și cu imagini, și cu sunete, și cu gânduri, dar și cu emoții. Viața e în 4D. Acestea reprezintă ceea ce simte un psihoterapeut în timpul ședinței cu pacientul. 

Iar când e prea mult, am o busolă interioară care-mi spune unde să mă îndrept. 

On my own. 

Am învățat drumul – și către acolo, și înapoi. 

Nu-i nici un mister aici: îmi iau timp să stau cu mine. La propriu. Să-mi reîncarc bateriile. 

Să mă întorc – altfel decât am plecat. 

Cu și mai multă empatie. Și mai bună capacitate de a asculta și a înțelege. Cu și mai mare speranță că oricâte cărămizi a aruncat viața înspre oameni… Ei le pot lua și pot construi ceva frumos cu ele: drumul către ei înșiși. 

Cu gând bun, psihologul tău

Patricia Valentina

Sursă imagini: pexels.com