Când te gândești la cafeina, care-i primul lucru care îți vine în minte?
Să fie oare o cafea bună, aromată, cu spumă de lapte?
Dacă ești iubitor de cafea ca și mine, vei asocia automat cafeina cu cafeaua. Însă trebuie să-ți spun de pe acum. Cafeina se găsește în mult mai multe preparate. În diferite concentrații. Uneori vizibilă pe eticheta, alteori bine ascunsă!
Însă, indiferent de produsul în care se găsește cafeina, vreau să ții minte următoarele lucruri:
1. Cafeina este cel mai răspândit stimulant al sistemului nervos.
2. Cafeina are multiple efecte farmacologice și fiziologice asupra:
- sistemului cardiovascular,
- respirator,
- renal,
- muscular (în special fibrele nervoase netede),
- dar și asupra dispoziției,
- memoriei,
- atenției
- și performanței cognitive.
Dacă vrei să știi mai multe despre:
Ce e cafeina?
Cum acționează ea?
Cum ne ajută?
Și cum ne încurca?
Acest articol îți va aduce informații clare, recente și validate științific. (Pentru detalii, am lăsat la sfârșitul articolului linkuri utile, cu studii și cercetări.)
Așadar, ce e cafeina?
Cafeina e o substanță chimică ce se găsește, în mod natural, în:
- cafea
- ceai
- cacao
Însă e adaugată, prin procesare, în multe produse care ajung pe masa noastră. Produse cum ar fi:
- sucuri
- ciocolată
- batoane energizante
- băuturi energizante
- medicamente pentru diminuarea durerii
- suplimente alimentare pentru slăbit
Cafeina a fost clasata drept o substanță stimulantă pentru sistemul nervos central.
Sună cunoscut? Ei bine, asta pentru că face parte din aceeași categorie alături de cocaina, nicotina și alcoolul.
Hai să îți povestesc un pic despre cum acționează cafeina. Și te rog de la început să îmi accepți limbajul tehnic. Pentru că asta te va ajuta să înțelegi care e mecanismul prin care substanța te face să te simți.
Așadar, cafeina îți păcălești creierul să creadă că nu ești obosit. Și face asta blocând valul de oboseală pe care îl resimte corpul tău.
Aici intervine adenozina.
Adenozina e o moleculă neurotransmițătoare, care te ajută să înregistrezi timpul scurs din momentul trezirii. Imaginează-ți că adenozina e o clepsidră, care se pornește în momentul în care te-ai trezit. Cu cât ești treaz mai mult, cu atât mai multă adenozină se va acumula în creierul tău. Asta creează un soi de presiune să mergi să dormi. Iar atunci când dormi, creierul resetează nivelul de adenozină. Întoarce clepsidra invers și o oprește, pregătind-o de pornire pentru dimineața următoare. Și uite așa, numărătoarea începe de la zero.
Cafeina are o abilitate unică să întrerupă semnalul “clepsidrei”.
Atunci când cafeina intră în sistem, ea e transportată rapid, prin intermediul circulației sangvine. Astfel ajunge foarte repede la creierul tău. Acolo, ea merge la receptori specifici din creier și blochează semnalul adenozinei. Deci blochează semnalul care anunță cât timp a trecut de cand te-ai trezit și câtă oboseală s-a acumulat.
Pe scurt, acei receptori sunt păcăliți. Și nu mai pot transmite semnale corecte creierului tău, înregistrând, în mod fals, că ești treaz de mai puțin timp. Automat, te vei simți mai energizat, mai alert, iar focusul tău se va îmbunătăți.
Da, te ajută! Te ajută să te simți mai energic, mai productiv, să memorezi și să înveți mai ușor, să te concentrezi.
Partea bună (și firească) e că odată intrată în sistemul tău, cafeina începe să fie metabolizată și eliminată. Și odată ce începe să fie metabolizată, vei resimți o scădere bruscă a nivelului de energie. Apoi un impact puternic al oboselii.
Ca un efect de recul.
Dacă te întrebi de ce, uite răspunsul. Pentru că în tot timpul ăsta, chiar dacă adenozina nu a fost corect interpretată de creierul tău, ea a continuat să se acumuleze. Clepsidra a continuat să funcționeze în parametrii optimi. Și dintr-o data, creierul e pus în fața unei citiri corecte. A trecut o grămadă de timp de când te-ai trezit!
Știi, asta înseamnă acum un salt în timp. Iar oboseala acumulată vine toată peste tine. Sigur, aceasta experiență diferă de la persoană la persoană. Pentru că eliminarea cafeinei din corp se produce în mod diferit. În funcție de vârstă, toleranță, starea de sănătate a sistemului digestiv.
Există o serie de informații eronate în spațiul virtual, legat de timpul mediu de eliminare al cafeinei.
Conform National Centre for Biotechnology Information, timpul de înjumătățire al cafeinei este cuprins în intervalul 1.5 – 9.5 ore.
Ca și consens clinic, pentru un adult sănătos, folosim marginea superioară de 9 ore.
Ce înseamnă asta? Că după 9 ore la la ingestie (de când ai băut prima cafea, spre exemplu), vei avea în corp jumătate din cantitatea de cafeina ingerata. Dacă adaugi o a doua cafea (sau cafeina din alte surse), la diferite intervale, efectul cafeinei e cu atât mai îndelungat.
Uite, un calcul simplu. Să presupunem că bei un espresso la 3pm. La ora 12 noaptea, vei avea în sistem jumătate din cantitatea de cafeina din acel espresso.
Te va împiedica asta să dormi?
Depinde.
Pentru că fiecare om are o altă toleranta la cafeina. Însă indiferent de cum o tolerezi, ea tot în sistemul tău va fi.
Intenția mea nu e să te sperii sau să-ți spun că nu e bine să bei cafea. Intenția mea e să-ți aduc informații clare și corecte.
Care îți pot fi de mare ajutor atunci când te:
- Confrunți cu dificultăți ale somnului
- Trezești fără energie, deși dormi suficiente ore per noapte
- Confrunți cu atacuri de panică sau stări de anxietate și ești în punctul în care lucrezi la un plan de evaluare sau de intervenție psihologică.
Și pe final, îți mulțumesc că ai citit până aici și vreau să mă țin de promisiune. Îți las aici studii și articole validate științific, cu informații utile despre cafeina și despre efectul ei asupra noastră.
Pharmacology of Caffeine:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK223808/
Pharmacokinetics of Caffeine:
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2021.752826/full
Caffeine and the Central Nervous System:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/016501739290012B
Caffeine as a psychomotor stimulant:
https://link.springer.com/article/10.1007/s00018-003-3269-3
Neurophysiology of caffeine:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8202818/
Cu gând bun, psihologul tău
Sursă imagini: pexels.com
